RĂZĂTOAREA
Răzătoarea de glod este un obiect simplu și recognoscibil, parte din artefactele care odinioară erau utilizate zilnic.
Este un obiect care invită la o reflecție publică despre funcțiile multiple ale acestui obiect, atît ca obiect de uz curent cît și ca formă de artă populară. Totodată, instalația conține și un demers colectiv-civic. Prin intermediul ei ne propunem o re-semnificare a unui gest elementar — curățarea - și să îl mutăm din sfera utilului în cea a reflecției colective.

Demers artistic
Răzătoarea de glod este un obiect simplu și recognoscibil, parte din artefactele care odinioară erau utilizate zilnic.
Răzătoarea îndeplinește o funcție precisă: curățarea încălțămintei de noroi la intrarea în clădiri: case și curți private, instituții publice.
Ea este amplasată de obicei la granița dintre aceste spații și marchează o linie clară prin care spațiul comun era divizat nu doar fizic, ci și simbolic: o limită între afară și înăuntru, între dezordine și rânduială, între public și privat, între murdar și curat.
Răzătoarea este deopotrivă un obiect fizic, cu care se intră în contact, simțit cu piciorul (care era curățat de glod) dar, de multe ori, și cu mîna (obiectul se apuca pentru echilibru). De cele mai multe ori, răzătoarea este primul obiect cu care oamenii interacționează înainte de a accesa o clădire, o curte privată etc.
Instalația ”Răzătoarea”, pe care o propunem, invită la o reflecție publică despre funcțiile multiple ale acestui obiect, atît ca obiect de uz curent cît și ca formă de artă populară. Totodată, această instalație conține și un demers colectiv-civic.
Prin intermediul ei ne propunem o re-semnificare a unui gest elementar — curățarea - și să îl mutăm din sfera utilului în cea a reflecției colective.
În cadrul acestui demers, „glodul” nu este doar materia aderentă a drumului (noroiul), ci sedimentul invizibil al frustrărilor, al neputințelor și al tensiunilor acumulate și care se depun în viața colectivă - în relația dintre individ, comunitate, organizații, grupuri și autoritate.
Răzătoarea devine astfel o metaforă a unui gest necesar: acela de a ne opri, de a conștientiza ce purtăm cu noi și de a încerca o formă de curățare simbolică înainte de a păși mai departe. Nu este un obiect care impune, ci unul care invită — un mecanism simplu, cunoscut tuturor, care activează memoria corporală a unui gest comun.
Proiect realizat in cadrul Festivalului Industriilor Creative FIC 2026 - organizat de @artcor_center
#mulțumiri tuturor care au fost implicați direct și indirect la realizarea acestui proiect / în mod special locuitorilor din comuna #Măcărești
Autor Victor Ciobanu @viktor.ciobanu
Sculptor Mihail Lazari @mishalazari_art
Coordonator&comunicare Vitalie Sprînceană @vtlspr


